Wild West camp 2009 – impresii si imagini

Posted By on July 27, 2009

http://img11.imageshack.us/img11/5430/logowildwestcamp.jpgAm făcut-o şi pe asta. M-am întors din campul de vara cu iubitul meu centru de cercetaşi – Panaitescu. A fost un camp bestial, în care am făcut multe lucruri pe care nu le mai făcusem până atunci.

UPDATAE: Iata ca au aparut mai multe poze!!! La Oana si la Crista .

Tema de bază a campului a fost: Wild West…Mai pe româneşte, timp de 7 zile ne-am întors în perioada cowboy vs. indieni şi ne-am crezut în vestul sălbatic (nu că nu ar fi fost sălbăticie în locul de campare). Lupişorii au fost împărţiţi în 2 echipe: una de cowboys şi una de indieni şi s-au luptat la greu, temerarii s-au împărţit în mai multe patrule şi s-a organizat pentru ei o mini-competiţie, iar exploratorii au demonstrat că îşi pot depăşi limitele.

Înainte de a spune câteva poveşti şi aventuri, vreau să menţionez că am campat lângă o cabană din Valea lui Ivan, care este de vis din punct de vedere al peisajelor. Talentul meu descriptiv este aproape 0 aşa ca voi folosi aceste poze pentru a înlocui cuvintele:

valea lui ivan - carpati

valea lui ivan - carpati

valea lui ivan - carpati

Bineînţeles că în fiecare seară ne adunam cu toţii la foc şi cântam până ni se făcea somn sau până oboseam (mai exact cântau cei care avea chitara – adică Petre şi Andrei Manea şi ceilalţi puţin pe lângă ei) şi că am stat de planton (deşi nu era strict necesar, dar stăteau cei care nu aveau somn în ei).

Nu au lipsit nici de data asta construcţiile de camp şi improvizaţiile pentru utilităţile de bază: aragaz (adică grătarul), duş (adică furtunul), mese (adică nişte trepiede – deci noduri), vatră construită numai din lemn şi multe altele. Cu masa era puţin cam nasol că toată mâncarea era pe porţii numărate bine şi nu tot timpul reuşeai să te saturi.

Am făcut şi un hike (traseu) înspre grohotiş de am urcat până nu ne-am mai simţit picioarele (felicit personal temerarii care au rezistat pe acest traseu). Grohotişul îl puteţi vedea în poza de mai jos, intuiţi şi voi cam cum a fost traseul.

Grohotis - Piatra Craiului

http://img504.imageshack.us/img504/2543/dsc01468.jpg

De departe cea mai tare şi mai reuşită zi a fost cea în care exploratorii au fost supuşi la supravieţuire…Scenariul era următorul: cei 12 exploratori erau supravieţuitorii unui accident aviatic şi s-au trezit la această cabană lângă care am campat, care era abandonată. A trebuit să găsim calea către civilizaţie. Evident că atunci când găseam râul sau firele electrice ni s-a spus: „Bravo, dar a fost cam rapid, hai să o luăm în sus!” şi tot aşa până când chiar eram într-un loc abandonat.

Printre altele trebuia să avem grijă de o femeie însărcinată, care a născut când am terminat de construit adăpostul, pe drum s-a accidentat una dintre exploratoare, a făcut fractură şi a trebuit improvizată o targă pe care să o ducem, un alt explorator deştept a mâncat o ciupercă şi a orbit…Toate acestea erau scenariu precum în Lost – Naufragiaţii, nimic nu e realist şi nu o luaţi ca atare. Acum putem spune ca suntem oarecum pregătiţi în caz că, Doamne fereşte, se întâmplă ceva pe bune cum a fost acest scenariu…Eu personal recunosc că mai am de studiat şi de învăţat anumite lucruri.

Exploratorii la supravietuire

Înainte de a încheia, vreau să menţionez că Radu Bunea a ieşit temerarul anului, Andrei Petre a ieşit exploratorul anului şi Alina Simion lidera anului. La lupişori nu s-a putut da titlul de lupişorul anului din diverse motive, întrebaţi liderii care.

Şi în încheiere vreau să postez imnul campului – care cred că povesteşte aventurile mai bine decât mine – compus genial de chitariştii noştri (Petre Osman şi Andrei Manea – aşa că adresaţi-vă lor pentru acorduri), la care fiecare explorator a contribuit cu câte o frază:

Undeva prin munţi, undeva prin codrii
Suntem cercetaşi vino să ni te alături
Undeva prin munţi noi ne-am adunat
Încă o dată să o facem lată
Soarele a răsărit
Calea li se arată
Celor trei călăreţi
Care conduc o gloată

Refren: Ne doare la banană
Panaitescu ne cheamă
Peste munţi şi văi
Noi trecem în grabă
Nu ne e frică de nimic
Am supravieţuit
Cu Dănescu cel sadic

A doua zi de dimineaţă
Cu trianglu în mână
Liderii ne-au chemat la masă
A fost cam scârboasă, dar merituoasă
Burţile noastre au mâncat mai bine ca acasă

REFREN

Spre grohotiş am urcat
Panta a fost cam abruptă, dar nu e bai
Când sus am ajuns, mâncare am pus
Masa de prânz pe apa sâmbetei s-a dus
Când pe mâncare ne-am supărat
Ne-am dus în natură şi ne-am uşurat
Buda-i plină de căcat
Duşul ne-a mai spălat
De mirosul care ne-a îmbătat

REFREN

Şi acum glorie liderilor:

Cu Dănescu cel sadic
Cu Adi cel voinic
Cu Oana solitara
Cu Alina balerina
Cu Cristi bun la toate
Cu Crista ce pune treaba pe roate
Cu Boulescu cel ambidextru
Cu Manea cel cu chitara
Cu Gelu şoferul
Cu Johnny boierul
Cu Flory şi Yoyo
Zânele două
Cu Irina ca sor-sa balerina
Şi cu noua achiziţie
Octy şi Andrei
Şi la final le mulţumim
Pentru cel mai genial camp de vară
Trăit din plin!

Comments

3 Responses to “Wild West camp 2009 – impresii si imagini”

  1. anca G says:

    Primu dar si cel mai genial camp!!!
    i’m lovin’ it :)) 😀
    Recunosc… m.am emotionat putin cand am primit esarfa si cnd am aflat ca imi pot depune juramantul. nu.mi puteam controla zambetul de fericire:”> e o senzatie foarte greu de explicat.
    anyway a fost foarte tare. cmpul “wild west” este in top 3 saptamani frumoase din vacanta.

  2. andrei sadicu' says:

    Ancaaaaa…. bai esti culmea!!
    nici pe net nu poti sa taci ??? :))))))

    sper din suflet ca a fost pe placul vostru campul.

    SUNTETI CEI MAI TAAAARI!

  3. ex-sefa says:

    I LOVE YOU AND I WILL NEVER FORGET YOU 😛
    glumeam…nu scapati voi de mn asa usor

Leave a Reply

Atentiune: S-ar putea ca ce comentati sa nu apara pe site in prima faza, deoarece comentariile sunt moderate, inainte de a fi publicate. Rabdarea este o virtute in aceste conditii, nu e nevoie sa comentati de mai multe ori ca nu a fost nici o eroare.